Salario mínimo y salario medio bruto en 2016

În Monitorul Oficial nr. 941 și Monitorul Oficial nr. 942 din 19 decembrie 2015 au fost publicate Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016.

Ce prevedea bugetul pentru 2016

Potrivit acestor acte normative, cotele de contribuții sociale au rămas neschimbate, iar câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2016 a fost stabilit la 2.681 lei, cu un plafon de 13.405 lei.

De asemenea, la 31 decembrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 987 Hotărârea Guvernului privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Începând cu 1 mai 2016, salariul minim brut urma să crească la 1.250 lei brut, echivalentul a 925 lei net. Până la acel moment, salariul minim brut era de 1.050 lei.

Efectele creșterii salariului minim

Majorarea salariului minim avea un impact direct asupra veniturilor angajaților plătiți la acest nivel, dar și asupra costurilor suportate de angajatori. Pentru un salariat încadrat la salariul minim pe economie, creșterea aducea un plus de 148 lei net în venitul angajatului, însă angajatorul trebuia să suporte și contribuțiile obligatorii datorate statului, ceea ce ridica totalul cheltuielilor salariale cu 246 lei.

În practică, firmele care aveau salariați plătiți cu salariul minim trebuiau să actualizeze aceste modificări și în Registrul General de Evidență a Salariaților, astfel încât evidențele contractuale să reflecte noile valori de plată.

Impact asupra pieței muncii și a angajatorilor

O astfel de măsură influențează piața muncii în mai multe feluri. Pe de o parte, poate susține veniturile celor aflați la baza grilei salariale. Pe de altă parte, atunci când costurile salariale cresc, unele companii pot amâna recrutările, pot reduce ritmul angajărilor sau, în anumite situații, pot chiar restrânge numărul de posturi disponibile.

Efectul nu este însă identic în toate domeniile. În sectoare precum IT sau în rolurile care cer calificări avansate, salariul mediu este deja considerabil peste nivelul minim stabilit prin lege. În schimb, modificarea salariului minim apasă mai ales asupra companiilor care folosesc forță de muncă necalificată, dar și asupra celor care angajează persoane fără experiență, cum sunt studenții sau absolvenții recenți.

Cine resimte cel mai mult schimbarea

Companiile care funcționează cu marje reduse și cu mulți angajați plătiți la nivelul minim sunt, în mod firesc, cele mai expuse. Pentru ele, chiar și o creștere aparent moderată poate avea un impact vizibil în bugetele de personal, mai ales atunci când ajustarea salariilor trebuie făcută simultan pentru un număr mare de salariați.

În același timp, o creștere a salariului minim poate avea și un rol de protecție socială, în măsura în care contribuie la o remunerare mai bună a muncii. Totuși, fără investiții suplimentare și fără apariția unor locuri de muncă noi, efectul pozitiv poate fi limitat. Dacă taxele și impozitele suportate de angajator rămân la același nivel, costul unui loc de muncă ocupat nu scade, iar spațiul de manevră pentru angajări rămâne restrâns.

De ce contează echilibrul dintre salarii și investiții

În mod ideal, o creștere a salariului minim ar trebui însoțită de o dinamică economică ce permite companiilor să absoarbă costurile suplimentare. Atunci când productivitatea, investițiile și cererea din piață cresc, presiunea generată de majorarea salariilor poate fi compensată mai ușor. În lipsa acestor factori, angajatorii pot deveni mai prudenți, iar efectele asupra ocupării forței de muncă pot fi mai puțin favorabile.

De aceea, salariul minim nu trebuie privit izolat, ci în raport cu structura pieței muncii, cu nivelul de calificare al angajaților și cu capacitatea firmelor de a susține costurile suplimentare. În domeniile unde competențele sunt deja plătite peste media economiei, o astfel de modificare are un efect redus. În sectoarele dependente de personal cu experiență redusă sau de muncă necalificată, însă, impactul este mult mai puternic.

În esență, măsura din 2016 a urmărit să ofere o creștere a veniturilor la baza pieței muncii, dar a adus în prim-plan și întrebarea esențială pentru orice angajator: cum poate fi susținută această majorare fără ca ea să frâneze angajările sau să împovăreze excesiv costurile de personal?